vineri, 4 ianuarie 2008

12 Paşi – Etapele de aderare a Republicii Moldova

Mai jos gasiti cei 12 pasi la care am lucrat ceva timp in urma


12 Paşi – Etapele de aderare a Republicii Moldova

la Uniunea Europeană


1. Denunţarea reciprocă a APC.. 3

2. Ieşirea de sub monitorizarea COE. 4

3. Reorientarea politicii externe a RM de la o politică de vecinătate către o politică de asociere la UE. 4

4. Semnarea Acordului de stabilizare şi Asociere cu UE. 5

5. Activitate de lobby pe lîngă guvernele statelor membre în vederea acceptării statutului de tară candidată. 5

6. Îndeplinirea celor 2 criterii : politic şi economic de la Copenhaga 5

7. Depunerea cererii de aderare. 6

8. Inceperea negocierilor pe capitole în conformitate cu Acquis-ul comunitar 6

9. Transpunerea Acquis-ului în legislaţia naţionala si îndeplinirea criteriului legislativ de la Copenhaga. 6

10. Finalizarea negocierilor 7

11. Semnarea tratatului de aderare. 7

12. Ratificarea tratatului de aderare de către toate statele membre - ADERAREA LA UE 7

Integrarea europeană / Etapele până la aderare


Art. 49 şi a Art. 6 (1) din Tratatul de la Nisa, despre eligibilitatea pentru aderare.

Articolul 49 (fostul Articol 0)
Orice stat european care respectă principiile stabilite în Articolul 6 (1) are dreptul să aplice pentru a deveni membru al Uniunii.
Statul va trimite cererea de aderare către Consiliu, care va decide în unanimitate după ce se va consulta cu Comisia Europeană şi după ce va primi acordul Parlamentului European, care va vota cu o majoritate absolută a membrilor săi.
Condiţiile aderării şi ajustările tratatelor de bază ale UE, care devin necesare odată cu aderarea noilor membri, vor fi reglementate printr-un Acord între statul solicitant şi statele-membre. Acordul trebuie ratificat de toate statele semnatare, respectând prevederile constituţionale ale acestora.

Articolul 6 (1)
Uniunea se bazează pe principiile libertăţii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a statului de drept. Aceste principii le sunt comune tuturor statelor membre.


12 Paşi – Etapele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

1

2009 – Denunţarea reciprocă a Acordului de Parteneriat şi Cooperare

Denunţarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) este necesară, pentru că RM trebuie să treacă de la politica de vecinătate la o politică de asociere, prin semnarea unui Acord de stabilizare şi asociere cu UE. Acest tip de acord recunoaşte în mod evident perspectiva aderării statului respectiv la UE, lucru care lipseşte în APC.

Comisia Europeană nu va denunţa în viitorul apropiat Acordul de Parteneriat şi Cooperare şi optează pentru prelungirea lui înca pentru un an. Nici un alt document, acord, etc., nu va fi negociat până la 9 aprilie 2008, când va fi făcut public raportul de evaluare a implementării Planului de Acţiuni RM-UE.
Acordul poate fi denunţat cu 6 luni înainte de expirarea lui (iulie 2008), iar din aprilie până în iulie sunt doar 4 luni. Cu alte cuvinte, dacă până la sfârşitul anului 2007 nu se vor începe şi finaliza negocierile în privinţa unui nou acord (lucru puţin probabil), APC-ul existent va fi prelungit pentru încă un an.
Ucraina, spre deosebire de RM, se află la o etapă mai avansată, negociind la momentul dat un Acord consolidat cu UE. RM practic a pierdut un an faţă de Ucraina.

N.B. Acordul negociat cu Ucraina nu prevede trecerea la o politică de asociere cu o finalitate clară de aderare, ci la un cadru de cooperare mai intens, conform Politicii Europene de Vecinătate.

De aceea, oricare ar fi acordul existent, APC sau acord consolidat de tipul celui ucrainean, RM trebuie să depună eforturi diplomatice considerabile pe lângă statele membre UE, în vederea denunţării reciproce şi, respectiv, ieşirii din actualul cadru de relaţii de vecinătate şi, în consecinţă, obţinerea unui cadru de relaţii de asociere cu UE.


2

2009 – Ieşirea de sub monitorizarea Consiliului Europei

Consiliul Europei (CoE) este o structură de profil, având drept scop favorizarea unui spaţiu democratic şi juridic comun, conform Convenţiei europene a drepturilor omului.

Scopurile esenţiale ale Consiliului Europei rezidă în:

  • protecţia drepturilor omului, democraţiei parlamentare şi supremaţiei legii;
  • dezvoltarea standardelor europene în domeniul social şi juridic;
  • promovarea conştientizării identităţii europene, bazate pe valori general-umane comune.

Începând cu 1989, aria prioritară a organizaţiei a devenit:

  • activitatea în calitate de reper şi veghetor asupra respectării drepturilor omului pentru noile democraţii post-totalitare;
  • asistarea statelor Europei Centrale şi de Est în consolidarea şi impulsionarea reformelor politice, juridice şi constituţionale sincrone cu reformele economice în desfăşurare;
  • oferirea know-how-urilor în arii precum drepturile omului, democraţia locală, educaţia, cultura şi mediul ambiant.

Rolul CoE este, astfel, strict legat de respectarea drepturilor omului şi asigurarea funcţionării unor structuri democratice de stat stabile şi viabile, conform principiilor Statului de drept.

Unul din criteriile de la Copenhaga de aderare la UE este cel politic, care într-o bună parte, corespunde cu condiţiile CoE impuse prin actul de aderare a RM la CoE, precum şi a rezoluţiilor cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în RM.

Astfel, îndeplinirea tuturor cerinţelor CoE şi ieşirea de sub monitorizarea acestei organizaţii, este o precondiţie implicită în vederea integrării RM în UE.

N.B. Raportul cu privire la implementarea Planului de Acţiuni RM-UE reia aceleaşi critici şi cerinţe adresate autorităţilor RM de către CoE în rezoluţiile sale.

3

2009 – Reorientarea politicii externe a RM de la o politică de vecinătate către o politică de asociere la UE

Din păcate, contextul actual al relaţiilor dintre R. Moldova şi UE nu presupune o abordare de tip „integrare europeană”, ce ar presupune aderarea la UE. Semnarea de acum un an a Planului de Acţiuni a marcat, de fapt, acceptarea tacită de către Chişinău a Politicii de Vecinătate a Bruxellesului. Astfel, R. Moldova s-a resemnat cu statutul de vecin al UE, renunţând la ambiţia de a obţine o perspectivă clară de aderare la aceasta.

Chişinăul ar trebui, în continuare, să depună eforturi de lobby pe lângă statele membre ale UE, în vederea atragerii susţinerii a 6-7 ţări membre ale UE ce dispun de un mecanism extins de influenţă diplomatică asupra celorlalţi membri UE (Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, etc).

Acest lobby trebuie, în primul rând, să fie orientat spre obţinerea unui Acord de stabilizare şi asociere cu UE şi, respectiv, obţinerea de facto a unei perspective de aderare.

4

2009-2010 – Semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE

Acordul de Stabilizare şi Asociere va permite trecerea relaţiilor RM-UE la un nivel calitativ nou, obţinând acces la instrumente financiare europene mai importante, asigurând o continuitate a proceselor de reformă.

Semnarea Acordului de Asociere va oferi RM recunoaşterea de către UE a perspectivei de integrare şi, respectiv, a obţinerii pe viitor a calităţii de membru UE.

5

2009-2011 – Activitate de lobby pe lângă guvernele statelor membre, în vederea acceptării statutului de ţară candidată

Instituirea unui parteneriat privilegiat cu România ne va permite atragerea susţinerii RM din partea marilor state ale UE. Astfel, asigurarea susţinerii din partea României pentru aderarea Moldovei la UE, este o necesitate vitală în procesul de lobby al RM pe lângă guvernele statelor membre, în vederea acceptării statutului de ţară candidată.

Relaţiile privilegiate cu România, spre exemplu, ar permite obţinerea unei poziţii pentru început neutre şi pe viitor de susţinere, din partea Franţei.

Totodată, parteneriatul strategic cu Ungaria ar putea oferi RM calea de obţinere a susţinerii Austriei. Deschiderea Centrului Comun de Vize în baza consulatului ungar în timpul preşedinţiei austriece ar fi un precedent.

Un alt instrument de lobby, în afară de cel clasic (MAE), pe lângă statele membre ar putea fi recursul la serviciile unei societăţi de profil cu sediul la Bruxelles.

6

2009-2012 – Îndeplinirea celor două criterii: politic şi economic, de la Copenhaga

Toţi candidaţii la aderare trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi criterii, iar Moldova nu face excepţie, chiar dacă va fi stat asociat al UE. Acestea sunt:

a) Criteriul politic, care presupune ca ţara noastră să realizeze stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi protecţia minorităţilor;

b) Criteriul economic, care înseamnă existenţa unei economii de piaţă operaţionale, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţei şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii.

7

2012 – Depunerea cererii de aderare

Depunerea cererii de aderare este, de fapt, încununarea cu succes a activităţii de lobby pe lângă statele membre. Elementul principal al acesteia constă în atragerea de partea RM a celor mai mari ţări ale UE.

Depunerea cererii de aderare poate fi considerată o formalitate pură, având în vedere eforturile diplomatice enorme ce preced acest eveniment.

(Art. 49 al Tratatului de la Maastricht asupra Uniunii Europene: «Cererea de aderare este adresată la Consiliul Miniştrilor al Uniunii, adică ţării care exercită preşedinţia Consiliului»)

8

2013 – Începerea negocierilor pe capitole, în conformitate cu Acquis-ul comunitar

Aderarea României la UE ne permite obţinerea gratuită a legislaţiei comunitare deja traduse în limba română. Site-l internet EUROLEX ar putea fi, în viitorul foarte apropiat, sursa principală de informare cu privire la aceasta.

Negocierile de aderare s-au desfăşurat pentru 31 de capitole, pentru cele 12 noi state membre, care au aderat după 1 mai 2004. Numărul acestora este stabilit la începutul negocierilor de către Comisia Europeană. Acestea se desfăşoară, prin trecerea în revistă, domeniu cu domeniu, a progreselor şi reformelor realizate de Moldova în transpunerea legislaţiei comunitare în legislaţia internă şi aplicarea efectivă a regulilor ce guvernează funcţionarea UE.

9

2009-2014 – Transpunerea Acquis-ului în legislaţia naţională şi îndeplinirea criteriului legislativ de la Copenhaga

În vederea negocierii, Moldova trebuie să pregătească şi să prezinte Comisiei Europene documente de poziţie pentru capitolele respective, prin care îşi face cunoscut punctul de vedere privind modul în care înţelege să negocieze domeniul respectiv, perioadele tranzitorii pe care le solicită pentru armonizarea cadrului legislativ sau alte elemente considerate importante pentru interesele sale.

La rândul ei, Comisia Europeană pregăteşte propriile documente de poziţie pe care le înaintează Consiliului, iar acesta dă Comisiei un mandat de negociere. Statele membre îşi stabilesc, prin Consiliu, o poziţie comună faţă de documentul de poziţie respectiv şi faţă de oportunitatea încheierii provizorii a capitolelor aflate în negociere.

10

2015 – Finalizarea negocierilor

Încheierea unui capitol înseamnă că negocierile au fost finalizate provizoriu, potrivit principiului că nimic nu e considerat definitiv negociat, atâta timp cât nu s-au epuizat negocierile.

11

2015 – Semnarea tratatului de aderare

După încheierea negocierilor, care se poartă cu toţi membrii Uniunii şi cu Comisia, se semnează Tratatul de aderare.

12

2017 – Ratificarea tratatului de aderare de către toate statele membre

ADERAREA LA UE

Pentru intrarea în vigoare, Tratatul trebuie ratificat de către ţările membre, Parlamentul European şi ţara solicitantă, potrivit prevederilor constituţionale respective (de către Parlament sau prin referendum naţional).

De regulă, procedurile de ratificare durează 1,5-2 ani. Abia după ratificarea Tratatului de aderare, apartenenţa Moldovei la UE va deveni efectivă.

.

Niciun comentariu: